marți, 27 decembrie 2016

Film | Jane Eyre (2011)

Foarte puțină lume se declară cu adevărat mulțumită de adaptările recente ale filmelor mai vechi sau ale cărților care au fost adaptate cu ceva timp în urmă. Este adevărat că unele povești nu pot fi readaptate în maniera în care să pară mai bune, pentru că există unele filme care în ciuda faptului că sunt vechi, cu greu pot fi întrecute, să nu mai vorbesc despre profunzimea unei cărți care poate fi cu greu transpusă într-un film. Eu una însă mă pot declara mai mult decât mulțumită de adaptarea cărții Jane Eyre din anul 2011, un film care îi are în rolurile protagoniștilor pe îndrăgita Mia Wasikowska și chipeșul Michael Fassbender.

Jane Eyre este cel mai cunoscut roman al autoarei Charlote Brontë și spune povestea personajului eponim, o orfană care rămâne în grija mătușii sale. Aceasta având-o prea puțin la inimă, o trimite departe pe nepoata ei, la o școală strictă unde Jane este educată și unde are să devină profesoară. Vrând să nu mai depindă de acel loc, Jane își caută de lucru și astfel ajunge guvernanta unei fetițe pe nume Adele, la Thornfield Hall, un loc destul de interesant din multe puncte de vedere. Încă de la prima întâlnire, Jane este captivată de temperamentul stăpânului, Edward Rochester, față de care va ajunge mai târziu să poarte niște sentimente ce o vor înălța și coborî în același timp.

Contrastul dintre cei doi este foarte interesant; pentru mine ambii reprezintă cea mai bună variantă a personajelor. Jane, delicată însă în același timp, cu o voință puternică și un foc interior greu de stăvilit și Edward, puternic și totuși confuz de rolul său în această lume. Ambele personaje puternice, manifestându-și această putere în diferite maniere. Cred că această chimie dintre personalitățile personajelor am regăsit-o în cei doi actori. Mia este o Jane ideală, iar lui Michael i se potrivește mai mult decât ar părea rolul lui Edward. În film, totul este imprecis și în ciuda acestui fapt, acțiunea curge natural.

Replicile mi-au fost pe plac foarte mult, deoarece au fost adaptate destul de bine după dialogurile din carte. Un alt lucru care mi-a plăcut foarte mult a fost locația aleasă pentru Thornfield Hall: o locație misterioasă și în același timp, înfloritoare în primăveri; plăcută și totuși dând impresia că ar tăinui ceva.
Filmul acesta primește foarte multe puncte bonus pentru coloana sonoră. Am simțit tumultul interior pe care îl trăia Jane prin muzică; totul atât de năvalnic și confuz, precum avalanșa de sentimente de care este inima dânsei capabilă.
Aș recomanda acest film tuturor persoanelor care tânjesc să iasă din lumea aceasta obișnuită a indiferenței și să pătrundă în mintea și inima tumultoasă a lui Jane în care fiecare sentiment este real.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu